Kevin Hart – Despre disciplina si bullying

Kevin Hart - Despre disciplina si bullying

Joe Rogan l-a avut invitat în podcastul lui pe Kevin Hart. O discuție de vreo două ore, în care Hart a vorbit 80% din timp despre disciplină și bullying. N-are importanță dacă nu știți cine e Kevin Hart, pentru că și pentru mine a fost surprinzător să aflu toate aceste lucruri interesante pe care urmează să le împărtășesc cu voi.

Dacă știți cine e Kevin Hart și nu vă place tipu’, înțeleg dacă vă opriți din citit acum. Scopul meu nu e să-l consider un model de urmat, mai ales că a făcut la rândul său multe lucruri stupide în viață dar cred că merită să-i ascultăm opiniile în special pentru că a făcut o tonă de greșeli și pentru că are o atitudine foarte sănătoasă în privința asta.

Câteva detalii introductive despre Kevin Hart pentru cei care poate vor să-l ia de undeva. Face stand-up de prin 2001, are vreo cinci show-uri de stand-up pe Netflix și a apărut in diverse filme, printre care ”Ride Along” cu Ice Cube, unul dintre cele mai cunoscute la noi. Pentru că ne e foarte ușor să judecăm și pentru că îi urmăresc activitatea de ceva timp, aș spune că printre spectacolele de stand-up din cariera sa care m-au impresionat sunt ”Laugh at My Pain”, ”Let Me Explain” și ”Seriously Funny”. Sigur că activitatea lui n-o întrece pe cea a preferaților mei în stand-up: Bill Burr, Chris Rock și Iliza Shlesinger, dar are momente în care oferă porții generoase de râs. În orice fel aș încerca să-i definesc stilul, pentru că în continuare am momente în care nu mă pot abține să nu-l asociez cu Chris Tucker, cu siguranță Kevin Hart is a funny guy.

Așadar, cum ajunge un tip din Philadelphia să câștige la 39 de ani zeci de milioane de dolari pe an? La câte afaceri are acum am putea spune că stand-up mai face doar din pasiune. Dar nu e chiar așa. Și din podcastul lui Andrei (pe care il puteti asculta aici) dar și din discuția cu Joe Rogan, stand-uperii din State (și poate că așa se întâmplă și la noi) au un regim destul de dur până a ajunge la o oră sau o oră și jumătate de glume la care să râdă o sală de mii de spectatori.

De asta tind să cred că e imposibil să faci atât de multe spectacole bune fără să ai o oarecare disciplină în modul de lucru. Și după cum explică Kevin Hart există o disciplină în a scoate un show de o oră în care să se râdă constant. Odată scris, acest pachet de glume noi parcurge un traseu de validare. De la sălile mai mici de prin țară, la teatre locale, unde cineva din echipa lui își notează cu glume au funcționat mai bine și ce nu. După ce se fac ajustările de rigoare asupra materialului, are loc un nou mic turneu prin teatre ca să le încerce. La final de an rezultă ceea ce comedianții numesc un „special” așa cum e recent lansatul „Irresponsible” al lui Kevin Hart.

Fac parte din categoria oamenilor obsedați de disciplină, iar cazul lui m-a impresionat așa că trebuia să îmi notez la rându-mi cum gândește omul ăsta și de unde vine energia asta molipsitoare.

Prima regulă e aceea că îi place să aibă în jurul lui oameni cu aceeași atitudine pozitivă ca el. Ceea ce e foarte adevărat și în cazul meu, întrucât îmi place să mă implic în acele relații care îmi permit să îmi folosesc latura pozitivă și care mă fac să mă simt în largul meu. Exclud aici faptul că odată făceam asta doar pentru a fi plăcută și acceptată de ceilalți.

A doua regulă ce poate părea puțin ipocrită, însă dacă ținem cont de averea pe care o are și de trecutul lui, teoria chiar are sens. Spune că nu e o fire competitivă și că atunci când vede ceva deosebit la unul dintre prietenii lui, cum ar fi Joe Rogan, se gândește cum ar putea prelua tot ceea ce are el mai bun în ideile sale. Acesta e și unul dintre motivele pentru care afacerile sale sunt așa diverse. Pentru că nu și-a înfrânat curiozitatea de a vedea ce iese din respectiva idee.

A treia regulă e despre ce scriam la început, despre bullying. Are două mecanisme de apărare aici. Primul este acela că nu trebuie să se justifice în fața oricui pentru orice. După scandalul de anul trecut în urma căruia a hotărât să nu mai prezinte Premiile Oscar, a înțeles că indiferent de cât de mult ți-ai justifica greșelile, oamenii vor veni după tine cu și mai mult hate. Deși a explicat în nenumărate rânduri faptul că acele tweets homofobe din 2010 au fost o greșeală pentru care și-a cerut scuze și că acum este o altă persoană, una mai bună decât el de atunci și că în mod cert n-ar repeta-o, valul de hate asupra lui tot n-a încetat. Așa că a încetat să se justifice, pentru că și-a dat seama că nu poate trăi la infinit în această bulă a unei greșeli pe care n-are cum s-o repare altfel decât prin a-și cere scuze public, ceea ce făcuse deja de multe ori.

Al doilea mecanism îl separă de această lume complet. Sunt momentele în care stă alături de familie, iar telefonul în tot acest timp e în altă cameră. Spune că îl folosește pentru a-și limpezi mintea, pentru a fi 100% prezent și pentru a seta un exemplu pentru copiii săi.

A patra regulă pe care mi-am notat-o este: „termină ce ai început”. A învățat asta de la mama lui care l-a crescut singură. Tatăl lui Hart a fost dependent de droguri și și-a petrecut mare parte din copilăria lui Hart în închisoare. Spune că de fiecare dată când voia să se retragă de la un sport sau de la o activitate, mama lui îl obliga să termine acel curs tocmai pentru că el vrut să-l facă și că are un angajament de respectat în fața antrenorului sau al celor care s-au chinuit cu el să-l învețe, să-l pregătească. A rămas cu regula asta de mic și spune că și acum se implică în diverse sporturi tocmai pentru a le înțelege și a încerca să preia ce-i mai bun din sportul respectiv pentru el, pentru dezvoltarea lui.

Concluzia

Mărturisesc faptul că nu îmi imaginam că aș putea scrie despre disciplină și Kevin Hart în același articol. Sper însă că a fost ceva aici ce considerați că ați putea prelua și aplica în viața voastră. După cum spune și el, cea mai bună „regulă” dintre toate este să vezi ce poți lua de la oamenii de lângă tine pentru a fi ceea ce vrei tu să fii. Are alte câteva povești intersante în podcast despre cum regretă anumite decizii și despre momentele în care a stat bine să reflecteze tocmai asta, ce fel de om ar vrea să devină peste câțiva ani. Așa că dați un play video-ului de mai sus ca să le ascultați voi singuri.

Dacă ți-a plăcut articolul, m-aș bucura să-i dai un share!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *