Wow, cum a pornit excursia noastra in Nessebar! Am facut 5 ore din Bucuresti pana in Bulgaria, pentru ca ne-am pus intreaga incredere in gps. Niciodata, dar nciodata sa nu va incredeti asa mult intr-o aplicatie, pentru ca veti ajunge sa o luati pe un drum pe care o sa il regretati profund. Noi de exemplu am mers numai prin satuce pline de gropi, ceea ce nu ar fi fost o mare problema daca nu ar fi fost prea multe si pe alocuri chiar niste cratere.
Si, ca sa va conving de gravitatea situatiei, la un moment dat, dupa multe ore de mers prin satele parasite ale Bulgariei, dupa ce le-am spus adio masinilor care mergeau spre Grecia (nenorocitii!!) si dupa ce chiar gpsul nostru a tansformat noaptea racoroasa in zi, eu, obisnuita ca marea sa ne apara destul de repede la orizont in partea stanga, vad de dupa munte un mare de albastru si strig catre Razvan: uite, uite, MAREA!
Din pacate, nu era marea, dar macar ne-am mai descretit putin fruntile. Sigur ca de la momentul iluziei mele aveam sa mai mergem ceva pana sa dam cu adevarat de mare. Sa nu va imaginati acum ca tot traseul era plin de gropi chiar daca in majoritate asa a fost. Au existat si portiuni de drum bune, plus cateva peisaje interesante. Inca un lucru important legat de drum e ca nu am vazut nici macar o masina de politie. Asta nu stiu exact daca e de bine sau de rau :))
Cred ca prima zi a fost cu adevarat o zi lunga si nu doar prin prisma faptului ca am plecat cu noaptea-n cap de acasa, ci pentru ca am facut foarte multi kilometri inca de cand am ajuns in Nessebar. Asadar, am facut 5 ore din Bucuresti pana la locatia noastra in Bulgaria. Drept sa va spun daca o luam pe alta ruta, nu cred ca scoteam un timp mai bun. In plus, din ce am mai auzit si din proprie experienta, partea buna a trezitului cat mai de dimineata e ca nu stai foarte mut in coada pe Podul Prieteniei chiar cand sa treci granita. Apoi sigur, la Vila Lilia Guest House unde ne-am cazat noi, am ajuns in jur de ora 10, iar cazarea se facea undeva pe la 14.
Va spuneam ca am mers mult pe jos… Ei bine, noi ne-am dorit sa ajungem cat mai repede in orasul vechi al Nessebarului, asa ca am plecat sa il vedem nestiind cat vom face pana acolo. La final de zi, am vazut in pedometru ca am mers in total cam 22 de km. De la vila unde eram cazati pana in orasul vechi faceam intre 20 si 30 de minute de mers pe jos. Ulterior, am descoperit ca sunt autobuze cu rutele Ravna – Nessebar sau Ravna – Nessebar – Sunny Beach.
Fata de alte statiuni din Bulgaria, cum ar fi Sunny Beach, in Nessebar, nu exista foarte multe locuri de plaja. Noi am gasit un locsor la vreo 200 de m de vila si a fost chiar de vis. Cu o mare linistita mai tot timpul si fara prea mare inghesuiala. Tot pe plaja era un restaurant mic, pitoresc, unde serveau foarte repede si de unde ne aprovizionam cu beri bulgaresti, dar si ce mai cunoastem noi Tuborg sau Heineken. O bere ne costa cam 2 leva si putin.
Prima zi a inceput cu o plimbare prin Nessebarul vechi – o fosta insula – ce arata ca un satuc italienesc inconjurat de mare in care am gasit constructii chiar din secolul al XIV-lea. In rest, cele mai noi dintre cladiri nu ieseau din tiparul arhitectural impus. Restaurantele si terasele aratau ca niste bistrouri personalizate, toate avand ceva unic sa iti arate. De jur imprejurul insulei este o faleza care te face sa te gandesti daca nu ai vrea sa ramai definitiv acolo.
La final de zi, dupa plaja, cum picioarele noastre strigau cu disperare dupa odihna, ne-am hotarat sa mergem sa vedem si o particica din Ravda, o statiune situata aproape de vila noastra, unde singurul lucru interesant, care sigur ca nu a meritat efortul pana acolo, a fost party busul – adica un autobuz parcat in mijlocul intersectiei unde doua animatoare incercau sa ademeneasca tinerii sa petreaca intr-un soi de autocar.
– partea 1 –
Pingback: Două zile în Veliko Tarnovo |