Femeia de azi in „Gone Girl”

Femeia de azi in "Gone Girl"

Nu stiu de ce, dar cuvantul bestseller nu a sunat niciodata bine in urechile mele. Cand il aud ma gandesc intotdeauna la o carte usoara, pe care o citeste toata lumea ca sa fie in trend. Am tinut foarte mult la cartile pe care le-am citit de-a lungul anilor si mi-am dorit sa cred ca am o relatie speciala cu fiecare dintre ele, tocmai de aceea prefer sa nu pun mana pe ce lectureaza toata lumea la un moment dat. E posibil ca „Fata disparuta”, daca aceasta carte va ajunge vreodata pe rafturile bibliotecii mele, sa imi schimbe cat de cat mentalitatea despre romanele mainstream.

Motivul principal pentru ca acest lucru sa se intample este filmul cu acelasi nume in care joaca Ben Affleck, un actor care aparent nu spune multe, dar pe care il admir pentru daruirea fata de meseria pe care si-a ales-o. Pe langa faptul ca mi-a schimbat perceptia asupra jocului actoricesc depus de Affleck, „Gone Girl” este un soi de cronica in care se reprezinta intr-un mod extremist femeia moderna a secolului XXI.

Affleck e inconjurat de femei in acest film. Prima este sotia disparuta. Alaturi de ea si-a construit casnicia bazata pe un joc de-a v-ati ascunselea, fiecare pretinzand a fi altcineva doar pentru a prelungi un mariaj de mult pierdut. Sora geamana (culmea!) cu care are poate cea mai sincera relatie. Femeia – politista care cerceteaza cazul alaturi de colegul pampalau. Va aduceti aminte poate de urmatorul dialog: “Sa cerem intariri?”, ea: “Stai linistit, iti pazesc eu spatele!”. Lor li se adauga iubita de circa 20 de ani, de soacra, de cele doua moderatoare de cancan si vecina disparata sa intre in povestea unde, credula de ea, stie tot adevarul.

Ei bine, in tot acest univers sufocat de femei, cum credeti ca apare personajul lui Affleck? Un afemeiat care nu stie sa isi respecte sotia, ba care cel mai probabil ca a si omorat-o. O poveste foarte usor de crezut pentru vremurile in care traim si tocmai banuiala asta cu care este pacalit si spectatorul pe parcursul vizionarii filmului ilustreaza ca mintea omului de secol XXI e constant virusata de o impresie mediatica falsa. Nu am sa spun si de ce e falsa, ci o sa va las macar acest aspect pentru cand o sa savurati filmul.

Sigur ca dupa ce am iesit de la cinema, fiind inca sub efectul filmului, mi-am zis ca exista in lume si femei care poate nu au toate tiglele pe casa. A doua zi insa m-am gandit mai bine si cred ca David Fincher si autoarea romanului, Gilian Flyn, care a si scris scenariul productiei au reusit ca insumeze intr-un singur personaj atat de multe tipuri de femei din lume, in care s-au adunat pe rand: schimbarea rapida de statut – priviti trendul actual de a deveni mamica, creat in mare parte de media, stresul de la locul de munca, dorinta femeii de a nu dezamagi niciodata, impotenta femeii de a se elibera si de a tine sub control pornirile barbatului si, nu in ultimul rand, presiunea venita de la parintii care vor de cele mai multe ori sa isi transforme fiicele in adevarate printese.

Intrebarea e cum faci ca femeie sa treci prin toate aceste stadii si sa nu o iei razna la un moment dat?

Filmul pune cumva o alta intrebare: pana cand se pot preface doi soti ca traiesc intr-o casnicie fericita? Cred ca la intrebarea aceasta realizatorii „Gone Girl” ne indeamna sa raspundem chiar noi. Din acest punct de vedere, filmul este unul exceptional si confirm de asemenea ceea ce altii au spus deja: „Gone Girl” este unul dintre cele mai bune filme ale anului 2014.

Cine l-a vazut?

Dacă ți-a plăcut articolul, m-aș bucura să-i dai un share!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *