În Moldova: Putna

Penultima şi cea mai frumoasă dintre opriri a fost la Putna. Am spus în primul post despre această excursie că am început să cunosc România de dincolo de Bucureşti, iar imaginile de mai jos arată cum e acea Românie. E „aceea”, pentru că e o altă lume, unde patriotismul e tangibil, vorbeşte şi se arată.

Accentul moldovenesc, pentru a da doar un exemplu, este tot ce are românul special. Dintre toate dialectele pe care le are limba noastră, probil că cel mai inventiv, dacă pot să îi spun aşa, şi cel mai bine pronunţat este cel din Moldova. Accentul de moldovean nu s-a pierdut printre casele de mii de euro, maşinile de zeci de mii de euro, laptopuri, telefoane mobile şi alte dispozitive de mare performanţă.

 

“Cretini” cum eram sau chiar suntem, eu şi prietenii mei (iar aici te exclud puţin) avem o reticenţă faţă de accentul ăsta care ne provoca un râs de puradel. Nici după câteva zile după ce am ajuns acolo nu-mi iau încetat chiţăielile absurde, însă am reuşit să descopăr esenţialul. Iar esenţial e că cea mai mare dovadă de românism e accentul unul moldovean din lumea lui Ştefan cel Mare.

Au urmat apoi o serie de descoperiri şi o să încep cu gazda noastră, care are un har al ospitaliţăţii. Ca să înţeleagă şi ceilalţi care vor citi postul ăsta, voi repeta ce ţi-am spus în timpul vacanţei noastre la Putna. Am un complex ciudat, dobândit din clişeul „nicăieri nu e ca la tine acasă” care mă urmăreşte peste tot unde mă duc, chiar şi la persoanele cu care sunt extrem de familiară. Mi-e imposibil să mă simt cât de cât confortabil în casele acestor oameni. Şi ca să înţelegi cam cât de mult mi-a plăcut la Putna, voi compara casa de la Putna cu casa bunicii mele de la ţară care ar fi al doilea cel mai familiar loc unde aş putea să stau relaxată.

Moldovenii gătesc bine şi îndrăznesc să generalizez, pentru că nu doar la Putna am mâncat excelent, ci peste tot unde am fost. Trebuie să-ţi aduc aminte de expresiile noastre când am văzut cât costă mâncarea în Botoşani, chiar şi în Putna. Eram ca doi flămânzi din filmele medievale care, ajungând la curtea regelui, se înfruptă anevoios dintr-un cotlet imens de porc. Noi alcătuiam poate o imagine mai puţin grotească, dar suficient cât să dăm de înţeles că mâncare aşa ieftină şi bună nu am mai văzut în viaţa noastră.

Revederea cu tatăl tău a fost un eveniment special şi pentru mine. Uitându-mă la voi, parcă eram la o piesă de teatru din care nu înţelegeam mai nimic, iar când vă aduceaţi aminte că exist, amândoi vă uitaţi la mine pentru o anumită confirmare. Întotdeauna taţii prietenilor mele mi s-au părut nişte persoane cool pentru vârsta lor, iar al tău nu e o excepţie, asta fiind şi ultima dintre confirmări.

În Putna am avut ocazia să particip la un reality show hollywoodian, prietenii tăi fiind adevărate staruri la ei în sat. Tu ştii că nu zic asta în spirit de glumă, pentru că dacă e să privim infrastructura satului şi maşinile de acolo, cei care se vor duce în Putna îmi vor da dreptate. Asta nu exclude faptul că Putna rămâne un loc unde cei mai credincioşi dintre noi caută o oază de linişte.

Putna e localitatea care îmbină tradiţionalul cu modernul, dar într-un mod care nu te repugnă. Se vede astfel o evoluţie nu doar la nivelul stilului de viaţă, asta spre deosebire de alte locuri din Moldova, ci şi la nivel de gândire şi comportament. Maşini de lux şi costume tradiţionale, kitsch dar şi mult bun gust.

Indiferent de posibilităţile de exploatare a localităţii, dacă e să privim în trecut la fabricile lăsate în păragină pe drumul spre Chilia lui Daniil Sihastru sau dacă e să ne concentrăm doar asupra turismului, Putna rămâne un loc de vizitat local. Din punct de vedere istoric şi religios, asta dacă le putem lua separat, Putna este o lume moştenită. Există un soi de mândrie separat de ceea ce îi caracterizează pe românii din sud, de unde vin eu, şi superior acestuia, poate şi pentru că acolo se odihneşte unul dintre cei mai importanţi domnitori români.

Ultimul paragraf e despre prietenia noastră. Mi-am dat seama în excursia asta că nu te suport mai mult decât mi-aş fi imaginat eu. E drept că aş mai putea căra o sticlă de 2L când tu o cumperi şi după aia realizezi că Elena a venit cu mâinile goale…în orice altă excursie. Sigur, pentru asta te-aş putea ierta, dar doar atât. La următoarea excursie îmi voi lua un tricou pe care să scrie: ordine şi disciplină!

Nu te suport din multe motive. Dar culmea e că peste carapacea asta de mic drăcuşor pe care l-ai bate non-stop se ascunde o tipă super timidă. De asemenea nu pot să zic că excursia ne-a apropiat mai mult şi asta mă bucură, pentru că aşa am dovedit faptul că eram la fel de bune prietene şi înainte.

Poate un moment în care am realizat ceva a fost atunci când m-ai întrebat dacă vreau să merg cu tine. Ştiind cât de mult îţi place la Putna, înţelegând ulterior şi de ce, nu-mi râmâne decât să-ţi confirm pentru a mia oară că aş mai veni cu drag oriunde.

Vom fi noi două şi o sticlă mare de Nestea.

7 thoughts on “În Moldova: Putna

  1. Daca n-ati fost la Cruce, tot degeaba. 😛

    P.S. : Glumesc.

    P.S.(2) : Felicitari pentru un articol pe care nu cred ca l-as putea scrie atat de bine, cu toate ca vizitez Putna in fiecare vara, de vreo 4 ani incoace.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *