Aşa cum v-am promis revin cu interviul Alexandrei, colega şi prietena mea, plecată în Franţa, în acest semestru cu bursă Erasmus. Alex a studiat timp de 4 luni la Université de Lorraine, Nancy. Am vrut să aflu de la ea cum e o astfel de experienţă şi cu ce a ajutat-o la revenirea în România.
Cum e Nancy? Ce ţi-a plăcut cel mai mult la oraş?
Nancy este un orăşel liniştit, situat în nord-estul Franţei, la aproximativ 60 km de Luxembourg. Este cunoscut pentru numărul mare de studenţi străini şi pentru nancyenii călduroşi. Din punct de vedere arhitectural, Nancy are o piaţă foarte frumoasă, La Place Stanislas. Locul meu preferat de la Nancy este le Parc de la cure d’air, un părculeţ aproape de căminul meu studenţesc cu o superbă privelişte asupra oraşului.
Ce ai mai apucat să vizitezi? Ce altceva te-a impresionat?
In Nancy am vizitat Le Musee de Beaux Arts cu picturi impresionante, Aquarium foarte drăguţ care semăna cu Muzeul Antipa din Bucureşti, le Parc de la Pepiniere cu un mic zoo improvizat. Am încercat să vizitez şi alte zone în afara Nancyului: Alsacia, Metz, Vosges, Strasbourg şi nu în ultimul rând Paris. Pe lângă capitală, m-a impresionat Catedrala Notre Dame din Strasbourg. Este extraordinar de mare şi de frumoasă.
La Place Stanislas
Parc de la cure d’air
Profesorii cum vă tratau? Cum era atmosfera printre colegi?
Din punct de vedere didactic pot spune că nu am avut parte de un tratament special, eu şi ceilalţi colegi străini am fost consideraţi egali colegilor francezi. Este adevărat că dacă aveai nelămuriri, profesorul încerca să explice cât mai concret şi concis ceea ce nu înţelegeam. Majoritatea colegilor au fost deschişi, cu unii am devenit buni prieteni. Încet, încet am devenit apropiaţi şi ne-am întâlnit şi în afara facultăţii.
Cum ai reuşit să faci faţă, cu programul, banii, deadline-urile proiectelor?
Pot spune că bursa de 600 euro mi-a acoperit total cheltuielile. Spre deosebire de primul an de master în România, semestrul I din anul II în Franţa s-a axat mai mult pe practică. Am avut multe proiecte, pe grupe. Am făcut parte din grupe formate din câte 5, 6 studenţi, dar majoritatea proiectelor le-am avut doar cu Ioana [o altă colegă de-a noastră care a plecat cu bursă Erasmus]. Cum semestrul a început în septembrie, am avut parte de o evaluare continuă pe toată durata lui. La două săptămâni aveam câte un test sau un proiect. Semestrul s-a finalizat în luna decembrie, iar sesiunea a durat doar trei zile. Toate examenele scrise au fost susţinute în aceeaşi zi, ceea ce a fost puţin obositor pentru că unul a durat trei ore iar celălalt două. Eu prefer modalitatea de evaluare continuă pentru a evita aglomeraţia de la final.
Université de Lorraine
Cum e în pielea unui străin? Te-a schimbat cumva experienţa asta?
Experienţa aceasta mi-a dat mai multă încredere în mine şi m-a determinat să fiu mai atentă cu studenţii străini veniţi în România. E destul de dificilă perioada de acomodare totuşi. Sejurul meu la Nancy a fost grozav, în principal datorită oamenilor minunaţi pe care i-am cunoscut. Pot spune că datorită lor m-am simţit inclusă în viaţa şi cultura franceză pentru 4 luni şi nu m-am simţit marginalizată. Sperăm să ţinem legătura.
Cum arată România după 4 luni în Franţa?
E dificil de răspuns. Sentimentul e unul de melancolie. Nu cred că Franţa poate fi comparată cu România. Nu pot spune că Bucureştiul nu are şi el farmecul lui, dar viaţa de acolo depăşeşte net viaţa de aici. Ţi-am mai spus ideile cu mita şi maidanezii. Pentru ei e inadmisibil.
Ai de gând să te întorci acolo?
Cum spuneam, am cunoscut oameni minunaţi la Nancy, atât francezi, cât şi alţi studenţi străini. Pot spune că printre cei mai apropiaţi sunt două fete din Cipru, un prieten din Bolivia, două fete din Germania, câţiva băieţi din Maroc, iar restul francezi. Prin intermediul Asociaţiei Erasmus Network Students am cunoscut şi alţi studenţi străini din toate părţile lumii. Este interesant să afli informaţii despre tradiţiile şi culturile lor (fraze, băuturi şi mâncăruri tradiţionale, dansuri, etc).
Care sunt planurile tale acum că te-ai întors în ţară?
Rezoluţiile pe anul acesta ar fi să termin masterul cu bine, să gasesc un job care să mă mulţumească din toate punctele de vedere şi să investesc în mine, călătorind mai mult. Dacă aş avea şansa să găsesc un job acolo, cu siguranţă, m-aş întoarce.
Musee de beaux arts