Ne este tuturor foarte clar faptul ca traim intr-o lume tehnologizata. Nu trece o zi fara sa dam un mesaj sau sa postam un status pe Facebook, iar acest aspect din viata noastra nu este deloc neglijat de productiile cinematografice. Incepand cu „The Social Network” (2010) ce a dorit cumva sa inaugureze introducerea social media in filme pana la productii mai noi ca „Men, Women & Children” unde personajele folosesc atat de mult gadgeturile in relatiile interpersonale ca s-ar putea ca spectatorii sa se simta jenati de ecranul propriului telefon pentru o perioada.
„Her” merge cumva mai departe si preconizeaza o lume in care barbatii vor uita de romantismul cinelor in fata unei persoane reale, in schimb vor invata tehnici de cucerire a unui robot cu voce suava. Lena Dunham (Regina Comediei) a stiut de asemenea sa ilustreze modul de a comunica al tinerilor din generatia sa, introducand in chiar serialul pe care il produce scene de mesaje trimise de pe iphone.
Recentul Festival de Film de la Toronto a aratat faptul ca Facebook si Twitter urmeaza sa aiba si mai multe roluri principale in filme. Partea buna este aceea ca sunt si actori/regizori ce se incapataneaza inca sa realizeze filme unde comunicarea dintre personaje sa fie mult mai „umana”. Un exemplu este viitorul „By the Sea” cu Angelina Jolie si Brad Pitt.
Spectatorul deranjat de atat de multa tehnologie in productii poate avea totusi un sentiment reconfortant cand priveste scenele „educative” in care o mama se uita dupa deviatii ale comportamentului fiicei sale, prevenind oarecum in acest mod actiuni de felul pedofilie sau bullying. Sau spectatorul poate experimenta nostalgia revistelor porno, in conditiile in care, in prezent, Internetul ne ofera o varietate de forme de a aceesa filme pentru adulti. Intrebarea e: oare ce ar trebui sa faca un adolescent in zilele noastre? E dificil de gasit un raspuns cand el probabil l-a aflat de mult. Filmele nu sunt deci destul de educative in aceasta directie…
E interesanta observatia editorilor de la Variety si anume aceea ca indiferent de cat de mult ne-ar invada vietile personale tehnologia, unele personaje ca si noi, cei din viata reala, continuam sa fim preocupati de aceleasi probleme si, ceea am observat eu, comunicarea tot precara ramane. La orice nivel. Nu o sun pe mama mai des pe mama, chiar daca am 1000 de minute in retea, iar intre sefi si angajati vor exista mereu certuri pe baza lipsei de comunicari oricate mailuri am fi trimis. De asemenea, de ce am mai inregistra momentele speciale cu ai nostri iubiti cand in definitiv vom ajunge sa ne despartim?
Pe de alta parte, asa cum vom vedea in “While We’re Young” cu Naomi Watts si Ben Stiller, tehnologia, oricat am dispretui-o, face de acum parte din viata noastra si vom ramane prizonierii sai pentru foarte mult timp. In istoria cinematografiei, in momentul de fata, se face pe de o parte trecerea spre o lume unde nici viata personajele nu mai are sens fara tehnologie, iar pe de alta, se aduce aminte de vremurile in care jocurile pe bune, de afara vor ramane inregistrate pe o banda a amintirilor sau a a unui film cu momente nostalgice.