TEX & THE CITY LIGHTS

tex and the city lights

Am un interes ascuns pentru cinematografie. Îmi plac extraordinar de mult filmele și probabil că dacă aș avea libertatea să aleg, asta aș face o zi întreagă, m-aș uita la povești. Mai mult, dacă aș lua-o de la capăt cu studiul, cu facultatea, probabil că mi-aș încerca puterile artistice la UNATC. Sigur există o secție acolo și pentru curioșii ca mine.

Ce mă bucură e că am pe lângă mine oameni cu aceleași pasiuni și care îmi povestesc din când în când ce înseamnă să faci producție video. La un moment dat chiar i-am luat interviu unei românce, producător la Hollywood. De la ea am aflat că este o muncă nebună, în care trebuie să calculezi foarte bine fiecare detaliu.

Oricât de greu ar fi, sunt convinsă că mi-ar fi plăcut să fac parte din clubul modelatorilor de imagini. Mi se pare fascinant și că reacția publicului asupra unei creații, care la bază este o perspectivă subiectivă asupra vieții, este imprevizibilă. Chiar nu ai de unde să știi când stai de partea general acceptată și validată de cei care văd produsul tău finit.

Câteodată insist să ies din zona de confort și să mă supun unor experiențe indiferent de finalul lor. Nu știam la ce să mă aștept când am acceptat invitația de a participa la proiectul TEX & THE CITY LIGHTS. În special pentru că din punctul meu de vedere nu sunt încă acolo. Nu sunt acel personaj care ți-ar putea povesti ore întregi despre viața lui interesantă. Sunt, în schimb, dornică să relatez diversele scenarii la care m-am gândit despre cum o să ajung să scriu ca Mihail Sebastian și să trăiesc precum J.K. Rowling.

Am profitat de ocazia de a fi actriță și mi-am hrănit astfel pasiunea ascunsă pentru cinematografie. Primul lucru pe care vi-l pot dezvălui din culisele acestei producții este că nu credeam că „lumina” poate fi tabu, dar și cel mai folosit cuvânt, în același timp. Chiar dacă am mai participat la astfel de proiecte video în trecut, e pentru prima dată când am lucrat cu un regizor, ori meseria asta cântărește deja prea mult în cultura noastră, încât să nu te crispeze absolut de loc prezența acestuia. Și chiar dacă mi-au plăcut toate acțiunile mele de pe set, e destul de greu să îți scoți asta din minte. Nu știu să spun de ce, dar parcă nu ai vrea să dezamăgești un regizor.

Cu toate că am avut suficienți spectatori care să asiste la spectacolul nostru gratuit din fața Bibliotecii Naționale, am reușit să mă relaxez și să intru în rol. De fapt chiar au fost puține indicații și acestea pentru a se încadra în marele tablou „TEX & THE CITY LIGHTS”. În rest, am fost noi, acești oameni obișnuiți cu preocupări obișnuite.

Stilul meu, cu care mă identific zi de zi, este „sporty chic”. Îmi plac hainele comode, nu stau să selectez și să combin hainele dimineața, când mă grăbesc spre birou, însă am câteva fantezii vestimentare pe care le exploatez în special în timpul liber. Am scris mai multe despre cum și cât timp dedic hainelor care ajung în șifonierul meu din lemn masiv, acum închiriat de la proprietara apartamentului în care stau, într-un interviu pentru oamenii deosebiți de la TEX.

Interviu: TEX & THE CITY LIGHTS

Ce i-ai spune unui străin despre tine și povestea ta?

Aș începe cu aceste două cuvinte: happy person. Lucrez în digital marketing, iar în timpul liber scriu și fac sport. O poveste comună pentru cineva care vrea să ajungă J.K. Rowling la un moment dat în viață. Eu preconizez la 50 de ani, dar lăsăm și soarta să aibă un cuvânt de spus.

Pasiunea ta ascunsă?

Mi-am dat seama că îmi place să scriu prin liceu, iar în facultate mi-am făcut primul blog. Și acum consider că în acea perioadă am scris poate cele mai frumoase texte ale mele. Scrisul a rămas o pasiune pe care încerc să o fructific în forma unor eseuri pe elenapelmus.ro despre marile subiecte ale vieții unei tipe de (încă) 20 și ceva de ani.

Urban hideout: locul tău preferat din oraș?

Parcul IOR. Aici mă mai ascund în serile în care vreau să îmi exercit puterile și alerg. Mă simt cu adevărat invincibilă, pentru că pun în scenă, doar pentru mine, cea mai frumoasă demonstrație de voință. Mă antrenez cu sârguință de vreo trei ori pe săptămână și plec spre casă un spectator mulțumit.

Ce crezi că face dintr-un oraș, un oraș mișto?

Contrastele sunt tot ceea ce ar trebui să aibă un oraș în care parcă ai mai zăbovi puțin. Și ele sunt vizibile mai ales în orașele care se reinventează, așa cum e Bucureștiul. Totodată, faptul că într-un oraș aglomerat, ajungi să descoperi ceva nou în fiecare zi.

Dimineți energice sau plimbări la ceas de seară?  

Ambele, de fiecare dată, în aceeași zi. La mine, ziua începe la 6 dimineata și se termină undeva la 11 seara. Îmi place să absorb toată energia zilei respective, cu tot ceea ce are ea de oferit. Să însemne ceva și să nu ratez nimic, ăsta e țelul.

Shopping în magazine sau online?

Online. Mai ales când ai o ținută formată din piese basic, așa ca mine. Dar îmi fac timp să merg și în magazine, tocmai pentru a vedea care sunt tendințele. De asemenea, pentru elementul-surpriză, acel moment în care nu te așteptai să te răsfeți cu o bluză așa cool sau cu un accesoriu.

Cum ar arată o zi perfectă?

O zi perfectă e ziua neprețuitelor obiceiuri. Trezirea de dimineață și drumul spre serviciu. Cu tot cu înghesuiala din metrou, cu același gust al cafelei și cu apusul care te prinde la birou și îți face semn că e cazul să pleci. Seara se încheie la o terasă, cu prieteni vechi alături, când e frig afară și tu iar ești în tricou.

Cea mai memorabilă descoperire?

A trecut ceva timp de când l-am văzut, dar am rămas cu gândul la „The Guernsey Literary and Potato Peel Pie Society”. Cred că odată cu acest film mi-am dat seama că pentru a-ți duce la îndeplinire o promisiune artistică, e bine să nu uiți să te bucuri de lucrurile mărunte care poate la început nu par să însemne ceva. Și să îndrăznești din când în când să ieși din zona de de confort, de siguranță.

Look-ul tău preferat all seasons? 

Piese basic pentru zilele de birou: blugi, tricou & sneakers. În weekend îndrăznesc totuși să port și hainele acelea pe care le-am cumpărat când petreceam timpul în fața laptopului. Un stil minimalist cu un strop de rock chic. Simplu, dar care să ofere ceva și din personalitatea mea.

Piesa vestimentară care te definește cel mai bine?

Nu aș putea să trăiesc fără blugi. De asemenea, îndrăznesc să spun că am o colecție valoroasă de șepci și pălării pe care le mai port în călătorii.

În concluzie, ce părere aveți de talentul meu născut de actriță? Acum, cu seriozitate vă rog să îmi scrieți orice gând despre acest proiect, eventual și despre mine, cu toate că, în acest caz, punerea în scenă este glorioasă pe lângă actorul umil de pe scenă. Toți colegii mei „de platou” și poveștile lor pot fi văzuți, citiți și revăzuți pe pagina de Facebook TEX sau în playlistul proiectului de pe contul de Youtube al Carrefour Romania.

Dacă ți-a plăcut articolul, m-aș bucura să-i dai un share!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *