Cati dintre voi nu ati urmarit filmul “The Secret”? Foarte putini imi imaginez. Semi-documentarul care a cutremurat lumea in America a reprezentat o fascinatie pentru adolescentii din Romania acum cativa ani. Tin minte ca eram atat de absorbita de indemnurile din film, incat in fiecare noaptea imi retraiam visele cu ochiii deschisi in speranta ca intr-o buna zi se vor indeplini. Bineinteles ca, tot in timp, puterea pe care filmul a avut-o asupra mea s-a scurs. Zilele trecute, un documentar Discovery mi-a aratat adevarata fata a omului ce ne-a marcat multora dintre noi viziunile despre viata.
Pana nu de mult imi placeau mesajele motivationale. Fire ambitioasa, imi alegeam motto-uri care sa ma ridice de fiecare data cand cadeam in depresia infrangerii. Sigur ca incepand sa ma maturizez, am lasat deoparte furia care ma caracteriza in adolescenta si mi-am dat seama ca motivatia vine pana la urma in mod neasteptat. Niciun Paulo Coelho, Radu F. Constantinescu sau vreun James Arthur Ray nu ar putea sa te convinga sa faci ceva cu viata ta.
James Arthur Ray este asadar tipul care apare in „The Secret” si care a facut miliarde de dolari, devenind un guru al dezvoltarii personale in America si nu numai. Ca orice alti guru de teapa lui s-a lasat dominat de puterea despre care vorbeste in film si a prostit masele. In documentarul de pe Discovery este prezentata fata lui adevarata. Foarte previzibil, tipul nu are nicio facultate terminata sau studii in domeniu, dar la ce iti trebuie carte cand vrei sa prostesti pe cineva?
Nu stiu daca poporul american e intr-adevar foarte putin copt la minte, dar multe raritati au loc in lumea aia! Spre exemplu, 3 oameni au murit in timpul seminariilor lui Ray unde se plateau taxe enorme, de oridinul miilor de dolari. Este si cazul unei tinere pline de viata, ai zice foarte destepte, care a sfarsit murind intr-un cort incins, in mijlocul desertului.
Dupa ce a iesit din inchisoare, unde a stat doar 20 de luni, James Arthur Ray apare la televizor fara nicio rusine, in fata unei natiuni vorbind foarte lucid despre actiunile sale si fara a se vedea nicio durere in privirile acestui criminal.
Per ansamblu, ce s-a intamplat in octombrie 2009 tine de un film horror cu prosti. Documentarul m-a marcat, pentru ca in primul rand, sunt furioasa ca am putut crede un astfel de om, oricat de naiva puteam fi la acea varsta, apoi pentru ca mi-a adus aminte de faptul ca eu nu suport aberantele citate motivationale.
Parerea mea e ca niciun autor sau guru nu o sa reuseasca sa ma motiveze in a realiza ceva benefic in viata mea. Sustin in continuare ca orice fel de motivatie are un trecut si ca ea se declanseaza conform unui background emotional. Sigur, daca voi credeti altceva, recomand sa ma contraziceti!
Cazul din SUA e socat, iar ce e mai rau e ca sunt oamenii care isi pierd viata, aderand la secte dintre cele mai ciudate….
Pentru mine motivatia este egala cu a se merita,altfel prea multa incapatanare sau motivare se poate transforma in nebunie, motiv pentru care nu pot decat sa cred ca conteaza mult perpectiva pe care o avem… realitate poate indeparta motivarea, dar e sanatate.
Da, e adevarat. Iti trebuie si o perspectiva foarte clara. Cat despre a te motiva pana la extrem, nu stiu, reteta poate functiona atunci e vorba de obiective mici, de tipul imi doresc sa slabesc, etc.