3 kg în plus, Joe Cross și detoxifierea

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

În loc să ne punem trupurile în mișcare și să scăpăm de colăceii de grăsime, ne zbatem mințile cu regrete după fiecare alună înghițită la 8 trecut de fix. Cam ăștia suntem noi, eu și prietenul meu, încercând să scăpăm de vreo trei kilograme pe care le „hodihnim” pe scaunul confortabil de la birou zi de zi.

Până acum, am încălcat fiecare obiectiv legat de slăbit pe care ni l-am promis. Eu am zis că alerg mai mult, el că merge mai mult cu bicicleta. În tot acest interval, am reușit amândoi să ne ascundem sub avalanșa de motive fictive și să chiulim de la orele de educație fizică taman când era mai mare nevoie.

După toate aceste tentative, eu în special am devenit obsedată de articolele despre mâncarea sănătoasă. Odată întorși din excursia în Maramureș, m-am trezit cu vreo 59 de kilograme pe cântar fără să le cunosc sursa, așa că am tot cugetat: să fi fost gogoșile doamnei Ileana de la mic dejun, cinele îmbelșugate de după opt seara sau ronțăielile și fast-foodul din timpul plimbărilor noastre în regiune? De fapt, nici nu mai contează. Sunt acolo și trebuie să mai tai din ele.

La sport sunt un dezastru, oricât mi-ar plăcea orele de înot sau cele 20 de minute prin parc alergând pe muzica lui Eminem. Vă asigur că „Lose Yourself” e cea mai bună piesă pentru a continua să alergi chiar dacă ești mort după doi km amărâți. În ritmul meu, ritm cu care Runkeeper a renunțat să țină pasul și să nu îmi mai trimită notificări, reușesc să mă mențin sau cum s-o mai spune când te abții de la mâncare.

Am renunțat de mai bine de doi ani la zahărul din cafea și nu am mai pus pic de suc carbogazos în gură. Tot cam de atunci, nu am mai mâncat KFC sau McDonalds, dar am băgat din când în când pizza și hamburgeri de la Vigo, Burger Van, Switch.Eat sau alte restaurante de hipsteri. Am aproape o lună fără dulciurile pe care le cumperi după masa de prânz când vrei „ceva bun”. Mai bag prăjituri de casă făcute de mine, cu foarte puțin zahăr, iar dimineața încerc să umplu farfuria cu legume din alea raw. În rest, am învățat că mâncarea făcută de mânuțile tale stângi e de o mie de ori mai bună decât orice la vreo fiță de restaurant. Am zis că și de o mie de ori mai ieftină?

La ce nu pot să renunț?

La moartea mea, un „spriț de vară”, încă o seară… Continuarea o știți voi! Nu mă văd renunțând prea curând la alcool, adică cel puțin 20 de ani de acum încolo, pentru că viața în general e prea tristă și din astea. De asemenea, nu pot renunța la pâine. Am și acum imaginea pitei pe sobă la bunica ori de câte ori înghit vreun dumicat de pâine. Nu am cum, amintirea e prea puternică.

Mergând pe atâtea rute ocolitoare, mai nou ne-am lovit de un storcător. Așa ne-a învățat pe noi Joe Cross că dacă bei suc 60 de zile ajungi aproape schilod și după aia se prespune că ar fi foarte ușor să înveți să mesteci iar. Bine, doar fructe și legume, că altă mâncare nu mai există după ce te-ai îndopat cu sucuri. Corporatist de mic, Joe Cross are acum fabrica lui de cică wellness și știe el mai bine cum e cu mâncarea sănătoasă. În orice caz, tipul e prea simpatic să nu dăm 300 de lei pe un storcător de dragul lui. Așa că cel mai probabil că o s-o încercăm și pe asta.

Alți „experți” – v-am spus că mi-am făcut bine temele – spun că într-o America plină de obezi, fitnessul nu mai ajută la slăbit. Știm că McDonalds și Coca-Cola au diverse programe prin care încurajează mișcarea, doar că omit să precizeze că exercițiile fizice nu te ajută să dai jos caloriile pe care le iei din porțiile extra de la fast-food probabil niciodată. Video-ul ăsta ar trebui să explice mai bine:

Și uite așa ne îndreptăm iar privirea spre detoxifiere și ajungem la vorba lui Cross, pe jumătate. Da, e ok să bem sucuri, dar să nu uităm că există viață și dincolo de legume și fructe. Pe când mișcare e benefică în orice caz: că vrem sau nu să slăbim. Doar cine nu a alergat în viața lui nu știe cât de Rocky te simți după.

În concluzie, e al naibii de greu să împaci pe toată lumea. Pe mamele noastre care ne îndoapă de fiecare dată când ajungem acasă, pe nutriționiști care nu se hotărăsc odată ce e bine să facem și cum sau pe trupurile noastre care vor și ele să se mai relaxeze din când în când cu o bericică stând în echilibru pe burtică, vară, pe un scaun pliant. Eu sper doar atât: să nu mă apuce iarna cu kilogramele astea în plus că n-aș mai avea idei de cum să le dau jos.

Pentru postul ăsta am citit două articole și am văzut un documentar. Restul e experiență.

It’s easy to become obese in America. These 7 charts explain why.

Adevărul despre detoxifierea sănătoasă a organismului

Fat, Sick & Nearly Dead (2010). Există și continuarea: Fat, Sick & Nearly Dead 2 (2014)

foto

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *