Dupa ce am publicat discursul lui Ashton Kutcher de la Teen Choice si am spus ca s-ar putea ca momentul acela sa imi fi schimbat nu doar perceptia pe care o aveam asupra actorului, dar si perceptia asupra discursurilor motivationale, am dat peste acest site. Se cheama Omeleto si, daca as sta zilnic pe el, cu siguranta ca as plange non-stop.
Fiti fara griji, inca nu m-am indragostit atat de mult de vorbele frumoase care ar trebui sa iti dea un imbold in viata, dar tot recent, am dat pe acest site de un discurs al Monicai Lewinsky dupa… ei bine, dupa 16 ani. Asa cum ea insasi a declarat, acesta fiind cel de-al patrulea discurs al sau in public de la scandal.
Cu siguranta ca ati auzit povestea. Monica Lewinsky e acea femeie care la 22 de ani a inceput o relatie cu Presedintele Americii – Bill Clinton. Povestea Monicai Lewinsky, cea de astazi, incepe insa foarte haios, cu glume pe seama evenimentelor din ’98, pentru ca la final sa formuleze chiar morala acestui eveniment nefericit in contextul social media de astazi.
Cand scandalul a erupt, Monica a trecut de la a fi o persoana total necunoscuta, la o figura publica, recunoscuta de intreg globul „datorita” Internetului, in numai 24 de ore. Tot atunci, pentru prima data, media traditionale au fost subminate de online, in asa-numita perioada „pre-google”. Astazi am spune ca Monica Lewinsky a avut cel mai viral nume in acea perioada.
Asadar, 24 de ore. Atat ii trebuie online-ului sa isi bata joc de reputatia ta. Sigur, cazuri de expunere a intimitatii au fost foarte multe de atunci. Ca scandalul vine de la un simplu utilizator sau de la un jurnalist nici nu mai conteaza. Asa cum Monica spune, suntem vulnerabili umilintei. Sa ne aducem aminte de un alt caz, cel al lui Jennifer Lawrence. Ce ar trebui sa faci dupa ce stii ca tot Internetul s-a uitat la tine goala? Cum continui sa mergi pe strada cu fruntea sus cand tu nu esti decat o alta femeie care s-a indragostit de un barbat mai in varsta, dar pe care toata lumea o cunoaste?
Dupa 16 ani, Monica Lewinsky are puterea sa ne arate cu degetul si sa ne spuna: uite ce faceti astazi, uite ce a facut Internetul in toti acesti ani si uite in ce v-a transformat. Suntem sclavii unui joc numit umilinta. Si e peste tot: la tv, in comentarii pe facebook, in statusuri, in articole pe blog, in ziare, pe radio si chiar pe strada. Toate aceste cazuri (prea) expuse de diferite medii nu fac altceva decat sa arate cat de vulnerabili am devenit in fata scandalului, in fata barfei si a dorintei de senzational, un senzational pe care nu l-am consider asa daca ne-am uita fiecare in ograda proprie.
Va recomand sa dati play clipului si sa imi spuneti cum credeti ca ar trebui vazut cazul Monicai. Ne poate invata ceva?