15 aprilie – Introducere în lobby

15 aprilie - Introducere în lobby

Înainte de MARPE cunoștințele mele despre lobby erau neclare. Puteam să recunosc activitățile de lobby datorită studiilor de caz prin care am trecut în facultate, dar nu cunoșteam activitatea efectivă a unui lobbyist și mai ales a unui lobbyist care se adresează liderilor UE. Astăzi mi-am clarificat câteva concepte despre structura UE, despre lobbyingul în context european și pe finalul cursurilor despre infografice, un instrument pe care personal îl consider inutil.

Prima prezentare de azi i-a aparținut unei doamne profesor din Portugalia, Teresa Pires Martins, care ne-a vorbit despre instituțiile și legea UE. Ca să ne fie tuturor clar, UE are trei mari instituții: Parlamentul European care se găsește în cealaltă capitală europeană și anume Strasburg, Comisia Europeană care se găseste la Brusseles și Consiliul. Lunea viitoare o să vizitez sediul Comisiei Europene, unde ne vom întâlni acolo și cu câțiva parlamentari sau alți reprezentanți, așa că o să insist mai mult pe rolul acesteia care este important în lobby.

Comisia e formată din 27 de membri, exact numărul țărilor care sunt acum în UE, astfel fiecare țară având câte un reprezentant. Aceștia sunt de regulă cei care vin cu inițiativa propunerii unei legi. Ca draft legea se numește PROPOSAL și este trimisă căte Parlament și Consiliu spre a fi dezbătută și în cel mai fericit caz acceptată. Și cetățenii europeni se pot adresa Comisiei, deși șansele ca propunerea lor să fie luată în considerare este destul de mică. Sunt câteva reguli ca un individ să apară în plenul dezbaterilor și să-și argumenteze propunerea.

În primul rând trebuie să strângi, prin intermediul petițiilor, cam 1 milioane de semnături din cel puțin 6 țări străine (dacă am reținut corect numărul).  Greenpeace este un exemplu pentru astfel de acțiuni duse la nivelul legislatorilor europeeni, pentru că așa cum pentru PR un public-țintă este reprezentat de jurnaliști, așa și pentru lobbyiști un public important sunt acești legislators.

Concluzia primei prezentări a fost că pentru a face lobby trebuie să știi în primul rând cui i te adresezi, iar mecanismul e asemănător cu orice caz din viața de zi cu zi, ori de câte ori apare o problemă. S-a inundat căminul? Atunci te adresezi administratorului să repare eventuala defecțiune. Încerci astfel să aduci în discuție o problemă, ba mai mult cresc șansele ca ea să se și rezolve.

Din a doua prezentare am rămas cu o idee interesantă despre advocacy care în prezent a devenit un advocacy 3.0. Adică nu mai vorbim doar de dialog în advocacy (2.0), ci de participare, de nevoia de a implica mai multe părți să acționeze. Și încă o idee spusă de una dintre doamnele profesoare ce preadau chiar la universitatea unde mergem noi la cursuri – Arteveldehogeschool a fost aceea că twitter a devenit mai mult o rețea pe care ne plângem. Se pare că în general folosim twitterul pentru a ne exprima nemulțumirile. Știu eu cui i s-ar potrivi un astfel de curs dintre fetele de aici, ba chiar din camera mea J)).  Tind să cred că e adevărat, pentru că de cele mai multe ori scriu pe twitter când mă enervează ceva/cineva.

Despre infografice vă spun că nu le înțeleg rostul. Ok, din punct de vedere Pristic există un sens bine stabilit de către cei care au descoperit că pot transmite informația și în formatul ăsta cu o ușurință aproape virală, dar eu în continuare nu le consider utile. Știu că am participat și eu odată la realizarea unui infografic și mi-a plăcut, pentru că era aerisit și nu foarte lung. Și am mai avut o tentativă exclusiv ludică, o comparație între tine și orice altceva din care a ieșit o povestioară haioasă și pe care nu am urmărit-o decât eu, pentru că sunt sigură că sunt alții care nici nu cunosc termenul de infografic, dar să-l mai și urmărească.

Cică ar fi mai multe tipuri de infografice și foarte multe site-uri unde poți să îți faci unul. Important e însă cum poziționezi informația și ce poveste spune infograficul tău, pentru că poți avea în acel vizual un call to action sau o reprezentare a sa. Mâine, un nou task pentru noi va fi să realizăm un infografic bazându-ne pe informațiile dobândite până acum.

Interesant ce învăț eu pe aici, nu?

Ne vedem mâine și sorry, dar azi e fără poze 😀

Dacă ți-a plăcut articolul, m-aș bucura să-i dai un share!

2 thoughts on “15 aprilie – Introducere în lobby

  1. Sunt doar curioasa daca dupa prezentarea invitatului de la Fleishman Hillard consideri in continuare ca sunt inutile infograficele. Nu am nici o problema cu o parere contrara, doar ca sunt curioasa daca a avut vreun impact sau nu prezentarea lui (in care a pus destul de mult accent pe infografice).

    • Culmea e ca prezentarea lui a fost una dintre preferatele mele. :)) E doar o parere personala, desi sunt constienta ca au un impact destul de bun si de mare asupra publicului online. A fost interesant ca in echipa am facut un infografic cap-coada. De la text (concept) pana la vizual si am vazut ca e destul de greu sa faci un infografic. Consider cateodata inutile flyerele, dar asta nu inseamna ca nu sunt dispusa sa fac si din astea in activitatea de PR. Cine stie poate eu o sa revolutionez la un moment dat practica asta de promotionale :))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *